miercuri, 24 februarie 2010

Băgat pe gît, de voie, de nevoie.



Asculta mai multe audio Muzica

Ea dansează cu graţie mai ceva ca o muselină în briza mării.
Buzele-i senzuale i se mişcă imperceptibil odată cu schimbarea poziţiei, arborîndu-şi geamătul de o frumuseţe malignă.
Lăsarea serii pare să-i condenseze perfecţiunea în intervalul în care se iubesc scabros pe covorul preţios al mătusii xenofile din casa cu molii.
Ea e ca şi pulpa savuroasă ce o zdrobeşti printre dinţi, făcînd să ţîşnească deliciile zemoase pe limbă şi pe cerul gurii.
În carnea coapselor ei atît de calde tremură rumeneala prunelor şi a bunelor maniere.

"Nu ştiam că vă iubesc atîta" exclamă omul fericit şi iubirea îi umple gura ca atunci cînd îţi aminteşti savoarea unui fruct.

Un trecător (însoţitorului său): Cînd am părăsit casa prietenilor mei, erau 2. M-am dus să cumpăr ţigări şi m-am intors. Am urcat din nou; ei bine, deschid uşa şi văd unsprezece cadavre întinse.
Însoţitorul: Cum au făcut de s-au înmulţit?
Trecătorul: Ceea ce ar fi trebuit ştiut şi ceea ce trebuia precizat, e următorul fapt: s-au înmultit pe cînd erau în viaţă sau după aceea? În orice caz, totul s-a petrecut în 5 minute.
Însoţitorul: Poate că mecanic.
(fragmentul scris cu italic apartine lui Eugen Ionescu)

Apoi, lumina ca şofranul, cu toată ploaia, trece prin perdea, umple odaia şi face ca trupul ei să-i dea de gol gingaşa flăcăruie trandafirie ce pîlpîie împresurată de umbre, "the primeval darkness", axul roţii începuturilor.

duminică, 21 februarie 2010

Preludiu



Totul trebuie savurat.

sâmbătă, 20 februarie 2010

Cover Night cu Supermassive in Club Doors


Joi, 25 februarie, de la ora 20.30, sunteti asteptati in Club Doors la o seara de cover-uri de toate genurile (de la blues la rock, de la pop la rap , oldies, indie si altele) interpretate de trupa Supermassive. Intrarea este libera.

duminică, 14 februarie 2010

Un ochi albastru ce ne întîmpină cu răceală


Cînd termin cu privitul in gol sau cu număratul capetelor de vacă furajată, ori pur şi simplu acum, în timp ce scriu, aud un sunet colorat, care se apropie si se îndepărtează, păţeşte tot felul de chestii.


Ne dăm vag întîlnire într-un loc, la o oarecare ora, căci ne place să-nfruntăm primejdia de a nu ne găsi, de a ne petrece ziua singuri şi posomorîţi cu fundul pe o bordură, privind trecatorii, sau într-un parc, culegînd o frunză de pe marginea aleii, confesîndu-i-ne cîteva clipe, netezind-o, sfîrşind bineînţeles prin a o rupe, rămînînd doar cu nervurile.

Mareasezbatedefrigsubmirosdevinfiertşineleagacumîinileeiplinedesare.

Ţine-mă de mînă într-un bungalou hollywoodian. Strînge-mă tare, dar nu prea. Şi totuşi, mai bine pleacă. Prefer să rămîn singură aici, fără tine, citind-o-carte-în-plus.



Dezlănţuie-te în întuneric în preajma mea. Nu te lipsi de şansa de a înota in mister. E vremea să te plimbi, e vremea să fugi.


Ea îşi poartă capul aşa drept,
ca o statuie în cer,
braţele ei sunt perverse şi picioarele lungi.
Cînd se mişcă ea, mintea-mi ţipa cîntecul ăsta.


Asculta mai multe audio Muzica




probabil că are să plouă, salcia pare suspendată în aerul umed.

marți, 2 februarie 2010

Evadarea



Asculta mai multe audio Muzica



Un chef cu prieteni veseli mă aşteaptă afară.
Goi pe pajişte ca nişte copii, sălbatic
i cît pot fi, dansînd în vîrtejuri de miez de noapte. Să reinventăm zeii, toate miturile secolelor. Ştiţi că suntem guvernaţi prin TV?


Is everybody in? The ceremony is about to begin.


Căci, în definitiv, ceea ce noi numim vis nu e o halucinaţie fără niciun sprijin în realitate. Dimpotrivă, e cea mai vie dintre realităţi. Cînd ne credem treji, nu facem decît să ne zidim într-o realitate redusă şi uscată.

Nu simţi acum că primăvara e pe cale să vină şi e timpul să trăim în soarele răzleţ?



Îndreaptă-ţi capul,
respiră,
simte-te bine, iubitule.


Ea dansează în genunchi, sălbatic gemînd.


Înainte ca tu să aluneci în inconştient,
mi-ar plăcea încă un sărut,
încă o şansă scînteietoare de supremă fericire,
încă un sărut.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...